Running Frenzy: (Cum a fost) Forest Run Etapa a 5-a

Buna tuturor,

Ieri am incheiat un weekend "alergacios" in care am participat atat la crosul/semimaratonul Brasov, cat si la etapa a 5-a din Forest Run. De data aceasta, locatia aleasa a fost una plina de mistreti (din fericire calmi si voiosi) in Padurea Cernica. A fost totodata cel mai frumos traseu de pana acum, cat si cel mai lung (11.2 km aproximativ).

Vremea nu parea sa tina cu evenimentul si primavara sfioasa "lacrima" usor dar constant. Acest fapt, plus semimaratonul de la Brasov din ziua anterioara si Ultimate Mudness (din aceiasi zi) s-a observat prin numarul mai redus de concurenti (doar 90). Am ajuns cu 45 minute inainte de start sa ridicam kiturile si sa facem o incalzire sumara. Am admirat nitel si o parte din Aventura Parc, la care se vede ca timpul si-a pus o amprenta, nefiind in starea cea mai buna.

Inainte de start am decis sa alerg cu o jacheta verde pe mine ca sa ma protejeze de ploaie. Cam la 20 minute dupa start ploaia s-a oprit asa ca am cam regretat excesul de greutate. In orice caz, traseul a fost unul foarte frumos, pe diferite alei pline de copaci verzi, pe langa un lac si chiar o poienita. Prima tura a decurs destul de usor, dar pe la 5 km recunosc ca deja ma pregateam sa degust apa de la punctul de hidratare.

Pe la 5.7 km am intalnit si punctul de hidratare si m-am "amuzat" ca am fost singurul care a luat apa din grupul in care alergam. Celelalte 4-5 persoane care erau putin in fata mea nu au facut acest "pit stop". Aceasta mi se pare o strategie periculoasa sincer, comparabila cu cea de la Formula 1 sau Nascar cand unii soferi neglijeaza sa schimbe cauciucurile numai ca sa castige cateva secunde. In orice caz, fiecare alergator are strategia sa.

Tura a doua a fost un pic mai dificila, oboseala de sambata punandu-si un pic amprenta. Pe la km 7 singurul motiv care ma facea sa mentin un ritm usor ridicat este faptul ca tocmai intrecusem 2-3 persoane si incercam sa nu fiu intrecut de ei la loc.

Ce a fost usor diferit acum a fost faptul ca sprintul meu tipic de final de cursa a fost contramandat de faptul ca muschii de viteza i-am folosit sambata pentru a urca pantele "interminabile" de la Brasov.

Magdalena a fost usor obosita in special dupa numeroasele urcari din semimaratonul de la Brasov, dar a putut mentine un ritm destul de ridicat mai ales datorita pantelor foarte mici (au fost cateva coborari mai puternice, dar toate urcarile au fost graduale cu panta foarte mica).

Eu am terminat pe locul 26/90 cu timpul de 56:24 (15/44 masculin sub 40 ani, 22/64 masculin). Magdalena a terminat pe locul 20/90 (2/26 overall feminin si 2/13 pe categoria feminin sub 30 ani) cu timpul de 54:23.

Dupa cursa am degustat din ceaiul cald care combatea vantul usor taios, precum si din diverse bunatati puse la dispozitie (banane, portocale, glucoza etc). Festivitatea de premiere a avut un podium foarte original, fiind facut din caramizi de BCA gasite la locatie. A durat mai putin de 15 minute de la terminarea ultimului participant pana s-a facut clasamentul (chiar daca nu s-a folosit chip).

Fun fact: Ca si la editia de la Pustnicu, a fost un sant pe traseu. De data aceasta, organizatorii au pus 3 voluntari: unul semnaliza santul, altul ajuta la coborare si al 3-lea la urcare. Personal nu am avut nevoie de ajutorul lor, dar asta a fost datorita inaltimii. Aproape toti concurentii au avut nevoie cel putin de un sprijin, mai ales la urcare.

Pentru cei care nu stiu deja, sunt 2 marci inregistrate Forest Run:
- traseu foarte bine marcat (Magdalena s-a descurcat intr-o portiune de traseu desi nu avea pe nimeni in fata);
- imediat dupa cursa, voluntarii parcurg traseul si iau toate marcajele de pe traseu;

O editie minunata, la care organizatorii au dovedit inca o data ca orice problema din editiile anterioare se poate preveni (vedeti problema cu santul descrisa mai sus). Multumim si ne vedem si la etapa a 6-a :)

P.S. Promtitudinea a fost impresionanta. In numai cateva ore dupa competitie, am primit online clasamentul, precum si diplomele de participare.