Buna tuturor,
La 1 an dupa prima alergare montana ne-am intors la Cheia pentru a alerga inca o data in superbii munti Ciucas. Anul trecut am fost amandoi la semimaraton, in timp ce anul acesta eu am decis sa imi imbunatatesc timpul la semimaraton, iar Magdalena sa incerce proba lunga de 39 km.
Am ajuns vineri seara exact la timp pentru sedinta tehnica. Ne asteptam sa aflam detalii de zonele dificile etc. In schimb am primit informatii foarte sumare, care pentru un incepator ar fi fost aproape inutile, singurele concluzii fiind o zona de noroi pe la km 6 la maraton si faptul ca stanele din poiana stanii nu au mai fost golite pe motiv ca "este vreme frumoasa". Nu stiu cand au discutat cu ciobanii, dar la editiile anterioare stanele erau golite cu 1 saptamana inainte de competitie si cu 1 saptamana inainte nu stii prognoza meteo precisa pentru saptamana urmatoare.
A doua zi am prins o vreme superba, insorita, care spre dupa-amiaza s-a transformat in usor noroasa. Spre deosebire de ceata de anul trecut si temperaturile foarte reci, anul acesta dificultatile au fost mult mai putine, singurul factor dificil fiind vantul puternic din zona varfului Ciucas si imprejurimile sale.
Cursa am pornit-o mai bine din punct de vedere moral decat la Maratonul Olteniei si am rezistat in alergare portiunile drepte si apoi un mars cu un ritm destul de bun toata urcarea spre varful Zaganu.
Pe la km 7.5 stiam ca ma apropii de zona care ma ingrijora, "La Lanturi":
Eram pregatit psihic pentru ele, deoarece am mai facut de 4 ori traseul, insa recunosc ca am o usoara frica de inaltime si nu ma simt deloc bine in puncte expuse. Primii pasi pe lanturi fiind mai lata poteca i-am facut fara probleme, insa cam la 2 treimi din lant nu am vazut cum sa pun corect pasul si am pus prea sus piciorul stang. Ma uitam atent unde sa pun piciorul drept, cand aud "trec prin dreapta". Las o persoana sa treaca, trece apoi si a 2-a si a 3-a. Dupa 10s de stat in pozitia respectiva, senzatia de frica mi s-a intensificat, mai ales ca am observat fara sa vreau si ce era sub zona respectiva.
Dupa ce trec cele 3 persoane, a 4-a persoana ma lasa sa continui mersul, ii multumesc si imi cer scuze. Am reusit sa pun piciorul drept ok si sa termin portiunea periculoasa. La final am alunecat nitel insa eram deja in zona sigura care ajungeai in poteca si dupa care am multumit si mi-am cerut scuze a doua oara persoanelor pe care le-am incetinit nitel si am inceput alergarea.
Am continuat cu ritm ridicat pana la Varful Gropsoare si am reusit sa ajung in cam 1:30:40 in dreptul varfului. Apoi incepea coborarea pe care o stiam si pe care vroiam sa o alerg in voie, insa am simtit dureri usoare in muschii laterali din spate, asa ca de aici pana la finish am alternat mersul cu alergatul chiar si in zonele foarte alergabile.
Imediat dupa punctul de hidratare de La Rascruce, am dat de o turma de oi. Ciobanul statea cu cei 3 caini pe partea stanga, iar oile incercau sa traverseze zona pe care alergam noi din dreapta spre stanga. Era foarte comic ca o oaie se asigura, apoi 2-3 oi o urmau fara sa se uite daca vin sau nu alergatori. Erau 2 siruri de oi de acest gen si a trebuit sa ma uit foarte atent la ele cand am trecut (in acelasi timp ma amuzam copios de situatie).
Restul traseului nu a avut multe suprize, in afara de 2 pante adaugate in plus fata de anul trecut (una inainte de punctul de hidratare de la Ciucas) si alta la cabana Silva, care au lungit traseul cu circa 500m si cateva zeci de metri diferenta de nivel. De la ultimul punct de hidratare am reusit sa alerg aproape toata coborarea si am mai prins din urma cativa alergatori obositi.
Am terminat cei aproximativ 22.5 km (1400m diferenta nivel) pe locul 69/350 overall si 24/87 la 14-29 ani masculin cu timpul de 3:02:19.
Acum sa trecem la partea de maraton, unde Magdalena a prins o zi excelenta. Pentru ca stanele nu erau golite si cainii de stana nu sunt cei mai prietenosi, ea a incercat sa se tina de un grup puternic din fata sa, pentru a nu ramane singura pe portiunea de traseu de la Poiana Stanii. Nu a avut nici o problema cu stanele, insa canionul a luat-o un pic prin surprindere. La un moment dat trebuia sarit peste rau si a avut nevoie de ajutor ca sa sara o portiune. A fost ajutata de unul dintre concurenti din fata sa treaca mai departe.
Canionul si raul erau superbe si merita vizitate, Magdalena fiind surprinsa de frumusetea naturii din zona respectiva. Apoi au urmat urcari din ce in ce mai solicitante pana la Cabana Ciucas, unde punctul de hidratare si alimentare parea ca o mana cereasca. Surpriza de deal de urcat in plus nu a fost chiar placuta, dar alimentarea era cruciala in acel moment.
A urmat urcarea pe varf si retur, care desi a facut-o de 3 ori in drumetii, acum a parut mult mai obositoare, picioarele neavand reactii la fel de prompte la urcare. Dupa varf si pe coborarea spre Bratocea vantul se intetise considerabil. Pe ea personal nu a afectat-o, dar i s-a facut mila de voluntarul care era la intersectia intre Saua Tigailor si drumul spre Bratocea.
Ajunsa inapoi la cabana Ciucas, a mai trebuit sa urce o data panta pentru punctul de hidratare. Apoi a urmat coborarea celebra pe zona rupta dinainte de fantana lui Ioan si apoi a inceput sa gaseasca suprinzatoare resurse cu care a reusit sa alerge usor/sa faca mars pe urcarea spre Cabana Muntele Rosu. Coborarea apoi a alergat-o toata, doar cu un popas la punctul de alimentare.
Pe plat a prins din urma mai multi alergatori de la semimaraton, unii care au incurajat-o chiar comic cu "Ai sanse la sub 5 ore". Au avut dreptate, ea reusind sa termine cei 39 km (cu 2300m diferenta nivel) in 4:59:17 pe locul 3 feminin, 1 pe categoria 14-29 ani feminin si 24/147 overall.
Dupa cursa am stat si am mai socializat cu alti alergatori, iar seara am venit la premiere.
Parti Pro:
- Voluntari exceptionali: pregatiti, antrenati, motivati si motivanti, iar unii dintre ei au indurat aproape 24 ore de frig in cort pentru a astepta pe ultramaratonisti;
- Traseu foarte bine marcat cu X-uri, benzi ca sa nu o iei pe drumul gresit, semne fosforescente pe copaci etc.;
- Puncte de aprovizionare bine marcate, unele dintre ele fiind foarte bine dotate cu alimente si bauturi;
- Masaj gratuit pentru alergatori post-cursa;
- Bere Zaganu oferita dupa cursa (chiar daca unii dintre cei care serveau nu ziceau ca prima bere e gratuita pentru concurenti);
- Medalie in relief si diploma personalizata frumoasa;
- Chiar daca nu a fost cip, persoana de la laptop care nota timpii avea foarte multa grija si nu au mai existat zeci de secunde adaugate gresit ca anul trecut;
Parti Contra:
- Stanele nu au fost golite si a trebuit atentie pentru a evita incidente (ciobanii erau vigilenti si nu au existat probleme);
- Mai multe probleme cu aprovizionarile (la rascruce cei care au facut 4h+ la semimaraton nu au mai prins apa, punctul de hidratare de la 18km la maraton era doar o persoana cu un bidon de apa in laterala traseului, tricourile M si L nu au sosit decat vineri dupa ora 23, au fost date buff-uri pentru concurenti, insa acestea au sosit sambata dupa-amiaza si au fost date dupa ora 20 inainte de festivitatea de premiere);
- Cabana Ciucas nu le-a permis sa puna punctul de hidratare in punctul cabanei, asa ca au pus punctul de hidratare in varful unui deal de vreo 250m cu circa 30m diferenta nivel;
- Sedinta tehnica foarte sumara, fara informatii esentiale mai ales pentru incepatori (informatiile erau precizate ca si cum toti am mai parcurs traseul de semimaraton/maraton de numeroase ori);
- La ultima curba lipsea un indicator catre finish (noi stiam de anul trecut pe unde o ia traseul, dar unii concurenti au luat-o inainte in loc sa faca dreapta);
Prima panta de "test" dupa start
Macar piciorul sa-mi fie "fotogenic"
(cel cu soseta alb-verde din centru)
Coborare de la Cabana Ciucas
Urcarea dealului spre Cabana Ciucas
Urcare spre varf
Coborare de pe varf
Loc 3 maraton feminin
Loc 1 maraton feminin 14-29 ani
O zi buna,
Ovidiu
