Running Frenzy: (Cum a Fost) Ecomarathon Editia a V-a

Buna tuturor,

Ne apropiem de vara si a inceput perioada alergarilor montane. Cum Ecomarathon este unul dintre cele mai populare maratoane montane de la noi din tara, am vrut sa vedem cum este aceasta competitie care atrage peste 1000 alergatori in fiecare an.

Eu am participat la proba de cros 14k, iar Magdalena la maraton 42k. Experienta noastra este diferita, dar asta tine si de proba in sine, competitie, precum si nivelul de antrenament diferit. Voi detalia mai jos pe rand experienta fiecaruia.

Am ajuns in Moeciu vineri seara, am ridicat kiturile si ne-am bucurat atat de tricoul pe masura (proportionat corect pentru ambele sexe), cat si de sapca Salomon primita.

In noaptea de vineri spre sambata a plouat torential, lucru care a dus la un traseu complet diferit decat anii anteriori, fiind plin de mocirla pe portiuni considerabile. Acest lucru a dus la mai multe cazaturi ale unor concurenti, precum si apa luata la galosi sau incetiniri de viteza in zone de coborare.

Sambata, stiind de aglomeratia din anii precedenti, am intrat in zona de start cu 20 minute inainte de competitie si ne-am pozitionat in zona 6-7 ore maraton, 1:30-2h cros. Startul a fost dat foarte punctual, dar a fost foarte aglomerat la inceput.

Noi am plecat in tromba ca sa putem sa ne facem o zona a noastra pana la podetul de la km 3 pe care puteau trece maxim 1-2 persoane o data. Primii 3 km i-am reusit amandoi cu un ritm de 4:50-5:20 pe km. Dupa aceea a inceput urcarea, punctul meu slab la care am mers din ce in ce mai lent timp de 2 km.

Pe la km 4.8 (cu vreo 400m inainte de cat era anuntat pe harta) am dat de punctul de hidratare. Cu glucoza avuta si apa primita, mi-am recuperat din forta si am inceput coborarea cu un ritm mai sustinut. Pe la km 7-8 am alternat alergatul cu mersul in functie de panta, zona fiind valurita. La km 8.5 ma asteptam la o urcare puternica, insa a fost mult mai usoara decat cea de la km 3.2 la km 5 (care a avut si zone drepte scurte, dar si zone cu panta abrupta de urcat).

De la km 9, dupa punctul de hidratare binevenit, am inceput iarasi puternic coborarea pe asfalt. Am reusit 4:30 timp de 1 km, insa apoi a inceput iarasi o zona valurita asa ca am redus ritmul. Dupa ultima panta, am vazut o pancarda gresita (afisa 12.5 km) cand de fapt era 11.5 km. De acolo a inceput coborarea, la inceput placuta, apoi pe o zona usor alunecoasa, inclinata si cu balti pe alocuri. Am luat vreo 2 balti in plin, dar sosetele s-au uscat rapid dupa.

Spre final a fost o zona foarte abrupta de coborat pe care unii concurenti au tratat-o in viteza, nerespectand valuritul potecii. A fost zona care m-a enervat personal pentru ca mereu trebuia sa fiu atent si pe unde o iau si la cine vine in viteza taind faneata. Nu este vina organizatorilor aici, ci strict a concurentilor obsedati de a castiga cateva zeci de secunde (chiar daca nu aveau sansa sa castige vreun premiu).

La final au fost circa 600m de asfalt pe care am accelerat. Stiam ca trebuie sa merg spre poarta rosie, insa un voluntar indruma pe toti catre poarta neagra (spre bucla 2) indiferent de competitia la care erau. Am stat 2-3 secunde pe loc pana cand am vazut pe unde trebuia sa o iau spre finish si cu un sprint usor am terminat si ultimii 30m ai cursei, terminand cu un timp total de 1:38:02 cei aproximativ 14.2 km cu 600m diferenta nivel. Am terminat pe 109/568 overall, 96/312 masculin, 64/223 masculin 23-39 ani.

Acum sa trecem la povestea Magdalenei in cuvintele ei:

Dupa start am plecat in tandem cu Ovidiu si am incercat sa ma temperez constant si sa intru intr-un ritm de anduranta, stiind foarte bine ca am tendinta sa ma fure ritmul celorlaltor alergatori si sa regret ulterior. Aglomeratia de la start s-a dispersat in circa 2 km, iar emotiile cam in 3 km, odata cu inceputul urcusului. Dupa sfaturile lui Ovidiu m-am infranat sa alerg pantele si sa merg in mars cat mai rapid (tactica corecta, mai ales ca dupa Semimaraton Brasov am constatat ca momentan nu pot alerga usor in panta mai mult de 10km).

Dupa 5km am inceput sa vad portiuni de plat si fals plat si am reinceput alergarea placuta si usor patinatoare pe potecile ude. Punctele de alimentare au fost bine venite si m-au uns la stomacelul cam gol (datorita emotiilor, ca deobicei nu pot manca mai mult de 2 banane).

Dupa punctul de hidratare de la km 9 stiam ca urmeaza cu precadere coborari asa ca am accelerat, un pic cam tare se pare, ca am facut cunostinta cu pamantul in scurt timp, alunecand pe un lemn ud intr-o baltoaca cu namol (devenind partial un purcelus dupa ce deja luasem apa intr-un galos de la o baltoaca camuflata de iarba).

Dupa ce am terminat bucla 1 am vazut ca am facut aprox 1:38 (1:38:45 mai precis), ceea ce ma bucura pentru ca insemna ca am sanse sa fac sub 6h (cum speram). La punctul de hidratare intre bucle am stat un pic sa ma cosmetizez (un voluntar m-a ajutat sa ma spal pe maini cu furtunul) si am plecat dupa minute bune in bucla 2 in urcus voios si peisaj frumos de padure.

Bucla 2 a fost cea mai frumoasa, nu numai datorita peisajului care putea fii mai usor admirat spre final dupa ridicarea cetii (desi ne-a plouat bine prin padure), cat mai ales a atmosferii generale (Tin sa multumesc copiilor care ne-au incurajat cat si montaniardului vesel care ne "soma" sa nu ii stricam pietrele).

Dupa coborari mocirlite si alunecoase (personal sunt sanie generala pe namol si gheata asa ca am coborat cu mare grija si poate prea incet) am ajuns in incurajarile lui Ovidiu sa termin bucla 2 in aprox 2h 10min.

Dupa o ghiftuiala de cateva minute bune am inceput bucla 3 cu o urcare superba pe coama dealului de langa Moeciu in care am mai luat o baltoaca in bocanc, marind "cantitatea de cernoziom" alipita.

Cetinel, cetinel am trecut si de animatul punct de la Bisericuta care imi aduce aminte de bunicuta mea si cu dificultati tehnologice (eroare de semnal la bluetooth care a rezultat in silencio complet pana la sosire adica fara muzica sau anunturi de la gps pana abia la km 38) am pornit spre ultima parte a traseului.

Daca totul a fost frumos pana la km 33, urcarea ce a urmat m-a golit destul de energie, iar de la km 35 am simtit cu adevarat "placerea maratonului" si eram concentrata pe mine. Dupa alergari usoare alternate cu mars am ajuns la ultima coborare presurata de muzica si strigatele din vale ce animau atmosfera.

Finalul a fost peste asteptarile mele (nu credeam ca am energie inca) intr-un sprint animat de Ovidiu pentru a intrece cu cateva secunde o alta concurenta. Am terminat in 5:45:49 dupa timpul oficial primul maraton montan intr-un peisaj mirific pe care sper sa-l vad in lumina soarelui bland la anul din nou! Locul final a fost 13/80 la feminin, 178/542 general si 10/65 feminin 23-39 ani.

Din pacate nici unul dintre noi nu a putut admira cu adevarat traseul datorita vremii nefavorabile, fiind multa ceata si noroi. Poate la anul vom avea noroc de o vreme mai buna.

Dupa cursa am degustat din pastele primite, iar a doua zi am savurat si niste minuturi cu o cana de ceai cald. Unii concurenti au plecat apoi in drumetii pe diverse bucle ale traseului.

Parti Pro:
- multe beneficii in pachet (tricou de buna calitate, sapca Salomon) si surpriza pentru maratonisti (1 buff primit la finish line);
- suveniruri (cani, tricouri) la preturi mici;
- pasta party cu portii generoase;
- ceai/cafea, biscuiti, cascaval/salam, covrigei a doua zi dimineata;
- tombola cu premii frumoase (camera foto, ceasuri cu gps);
- traseu bine marcat, pitoresc (chiar daca a avut si cateva zone in care era necesara atentie suplimentara);
- puncte de hidratare/alimentare bine dodate;
- voluntari priceputi la punctele de alimentare (si dotati inclusiv cu un furtun de apa);

Parti Contra:
- start foarte aglomerat (ar fi trebuit probabil un start separat intre cros si maraton de circa 1 ora pentru a reduce din imbulzeala);
- mici probleme la intrarea in bucla 2/finish cros, unde indicatiile primite de la unii voluntari neexperimentati nu erau foarte clare;
- lipsa punct de hidratare/alimentare de la km 33 pana la finish desi zona includea o urcare puternica pana la km 35.5;
- pancarde kilometrale eronate (la km 11.5 era afisat 12.5 km - era pusa pancarda imediat dupa ultima urcare)